Arhitectura de factura clasicista
Arhitectura de factura clasicista anunta cel mai timpuriu modernitatea, prin importul unor elemente formale (la inceput numai morfologice, apoi si sintactice) de factura clasica sau clasicizanta, care devin destul de frecvente chiar spre sfirsitul sec. 18. Ele provin din influente ale clasicismului si/sau neoclasicismului european venite pe diferite filiere (predominant cea ruseasca si cea central europeana), dar, fiind vorba de preluari tirzii si nu direct de la sursa, este greu de facut o diferentiere sigura intre ceea ce ar reprezenta influenta renascentista/clasicista tirzie si influenta neoclasica, ori un baroc simplificat, pentru cazul specific al Transilvaniei.
Indiferent de originea sa, repertoriul morfologic si sintactic clasicist s-a bucurat de un mare prestigiu, imbracind (uneori numai la suprafata) cele mai importante cladiri publice si conace boieresti (unele cu mari amenajari de parcuri) ale perioadei. Desi in ultimii 15 ani ai sec. 19 clasicismul a inceput sa-si piarda pozitia de "stil oficial" (in favoarea eclectismului), se poate vorbi despre rezistenta filonului clasicist in arhitectura romaneasca; astfel, in timp, el reapare sub diverse forme: fie pur, in constructii neoclasice tirzii (Palatul Regal din Bucuresti, arh. N. Nenciulescu, in deceniul 4, Ministerul de Finante din Bucuresti, arh. Radu Dudescu - 1947), sau neorenascentiste (banca Crisoveloni, arh. G. M. Cantacuzino - anii '20), fie simplificat, in anumite forme de Art-Deco sau de modernism monumental (Facultatea de drept, arh. Petre Antonescu - 1935, Ministerul Justiei, arh. Const. Iotzu - 1929-1932, Institutul Agronomic,arh. F. Stanculescu, L. Plamadeala, R. Udroiu, Ministerul de Externe - 1936-1938, Academia de Razboi - 1937-1944, Palatul CFR - 1938-1947, proiectate de Duiliu Marcu, expozitiile din 1937-1939, arh. Horia Creanga, toate din Bucuresti, Palatul Culturii de la Cernauti, arh. Horia Creanga - 1938-1940, etc.), fie in forme "pervertite", in structura arhitecturilor totalitare. In plus, gratie invatamintului de tip Beaux-Arts, filonul clasicist se transmite in sintaxa si repartitia planimetrica a multor cladiri, chiar daca acestea adopta alte formule stilistice de fatada, de la eclectism la neo-romanesc.